L'Arcusgi

Testimunianza
A notte pianu pianu, sparghje lu so mantellu Per sti boschi spugliati, tracarchi di sognu Spentu l'ultimu fiatu, si sventa la cucagna, In fondu di lu celu, spunta a prima stella, Per sti bughjali nudi, chì u freddu ha sicatu Un si sente un fiatu, u silenziu nasconde, E u frombu di u fiume, chì fughj'a mezz'è sponde, Ribomba per i chjassi chì a brina ha cutratu. Per sti paesi persi, arrimbati à l'eternu U tempu s'hè firmitu, lascendu tuttu apertu Ste case fallate, sti carrughji diserti Fermanu testimoni, soli nant'un quadernu. Sè tempurale soffia, certe volte si sente Cullendu per i chjassi, u passu di u pastore, U so spiritu chì corre, trascinà u so dulore, S'anima ferita, si sguassa ind'è mente. Certi ghjorni si sente, purtati da li venti U pientu di a terra, chì mughja u so lamentu, A so chjame si sparghje è corre nanta l'onda Per fà cresce in le mente, a sperenza di u mondu. A l'aggrotu d'un scogliu, hè natu un fiore biancu U so lume risplende, si span'in la natura, E a brina chì sguile, cun fedde annacquerà Sumenta in lu mondu, per sparghje Liberta. Aus Songtexte Mania